Clusterul reprezintă cea mai modernă structură economică asociativă, care grupează o concentrare geografică de entități economice (furnizori specializați, prestatori de servicii, firme din industrii înrudite) și instituții asociate (universități, institute de cercetare, agenții guvernamentale, centre de pregătire profesională etc.), din anumite ramuri industriale. Conceptul de cluster a fost introdus în politica economica de catre Michael Porter și se regăsește și în legislația din România (HG 918/2006), care definește clusterul ca o „grupare de producători, utilizatori și/sau beneficiari, în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din Uniunea Europeană, în vederea creșterii competitivității operatorilor economici”.  In modelul trifoi cu patru foi, utilizat în România, clusterul grupează intreprinderi, instituții de cercetare/învățământ, unități administrative și organizații catalizator (camere de comerț, parcuri tehnologice etc). Scopul principal al acestei asocieri care are dimensiune sectorială, geografică și evident economică este creșterea competitivității agenților  economici. Exemple de clustere de succes: Silicon Valey, California Wine, Dutch Flowers, Swiss Watch, Digital Media City (Coreea de Sud).